Expoziţie eveniment - „Macarie şi urmaşii săi. Jumătate de mileniu de tipar românesc, 1508 - 2008“
Expoziţie de carte veche românească
   
 
     Sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, E.S. Domnul Traian Băsescu, Muzeul Naţional Cotroceni, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în colaborare cu Patriarhia Română, au organizat marţi, 18 noiembrie 2008, orele 18.00, vernisajul expoziţiei „Macarie şi urmaşii săi. Jumătate de mileniu de tipar românesc, 1508-2008“.
     Expoziţia este dedicată împlinirii a 500 de ani de la apariţia tiparului în spaţiul românesc, în secolul al XVI-lea.
     Pot fi văzute 49 de cărţi greu accesibile marelui public, primele cărţi tipărite de către ieromonahul Macarie şi de către marii tipografi care i-au urmat (sec. XVI - începutul sec. XVIII). Ieromonahul Macarie - sârb din Muntenegru adus de domnitorul Ţării Româneşti, Radu cel Mare (1495-1508), pentru a consolida prestigiul bisericii ca principal sprijin al statului, a imprimat la Târgovişte trei cărţi: Liturghierul - 1508 (primul liturghier din lumea ortodoxă), Octoih - 1510, Evangheliarul - 1512, cărţi care au circulat atât în ţările române, cât şi în mănăstirile din Balcani şi în bibliotecile din Europa.
     În expoziţie mai pot fi admirate şi operele unor tipografi (urmaşi ai lui Macarie): Dimitrie Liubavici, diaconul Coresi - ale căror cărţi tipărite au circulat pretutindeni unde au trăit românii, Meletie Macedoneanul, care a tipărit Pravila de la Govora (1640), Dosoftei - mitropolitul cărturar al Moldovei, care a elaborat şi tipărit în 1673 la Uniev, în Galiţia (Polonia) - Psaltirea în versuri - actul de naştere al poeziei culte româneşti. Prima ediţie a Psaltirei în versuri a mitropolitului Dosoftei va fi expusă pentru prima dată în cadrul expoziţiei.
     Domniile lui Şerban Cantacuzino (1678 - 1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) în Ţara Românească au marcat apogeul activităţii tiparului românesc.
     Domnitorul Şerban Cantacuzino l-a chemat la Bucureşti pe Mitrofan - episcop de Huşi, pentru a-i face o nouă tipografie, în vederea tipăririi marii realizări cantacuzine - Biblia de la Bucureşti (1688), în limba română.
     În anul 2008, când Biserica Ortodoxă Română a declarat Anul Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii şi când se aniversează jumătate de mileniu de tipar românesc, Muzeul Naţional Cotroceni oferă publicului o expoziţie eveniment, o întoarcere în timp pentru evidenţierea unor excepţionale mărturii de spiritualitate românească.
   
   
   
 
     La vernisaj au luat cuvântul Preşedintele României - E.S. domnul Traian Băsescu, Preafericitul Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi acad.Ion Haiduc - Preşedintele Academiei Române. Celor trei personalităţi, le-a fost oferită de către Muzeul Naţional Cotroceni placheta aniversară „500 de ani de tipar românesc, 1508 - 2008“.
   


Placă tipografică
Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române


Placă tipografică
Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române
   


Tiparniţă
Mănăstirea Dealu
Replică


Molitfelnic slavonesc
Târgovişte, 1545
Biblioteca Academiei Romāne
   


Psaltire în versuri
Uniev, 1673 - unicat
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“


Dumnezeiasca Liturghie
Iaşi, 1679
Biblioteca Academiei Române; expusă pentru prima dată
   


Sicriul de aur
Sebeş, 1683
Biblioteca Academiei Române


Potir
Atelier „Weltzer Stephanus II“, argint aurit, Braşov, 1703
Muzeul Naţional Cotroceni



UP BACK HOME