Muzeul Naţional Cotroceni, în colaborare cu Academia Română şi Muzeul Judeţean de Artă „Ion Ionescu Quintus“ - Prahova, a organizat joi, 23 octombrie 2008, orele 18.00, vernisajul expoziţiei „Portretul în pictura primitivă românească“ - creaţie şi restaurare.
     Portretul ca operă de artă a apărut în pictura românească la început de secol XIX, când influenţa occidentală şi-a făcut simţită din ce în ce mai pregnant prezenţa în spaţiul românesc.
     Sub numele de „primitivii“ picturii româneşti moderne sunt cunoscuţi pictorii din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care au impus în Ţările Române pictura de şevalet. Apartenenţa autorilor acestui fel de pictură la arta de expresie naţională a fost pusă la îndoială, ca urmare a faptului că majoritatea celor înregimentaţi astăzi sub sintagma „primitivii picturii româneşti“ erau pictori peregrini, în căutare de comenzi prin Europa Centrală şi de Est, cu stadii mai lungi sau mai scurte în Principate. Cu toate acestea statutul de fondatori le-a fost apreciat, conferindu-le  recunoaşterea ca şi înaintaşi ai picturii româneşti.
     Portertele expuse sunt semnate de artişti reprezentativi pentru acest gen şi anume: maghiarul Josef Schoefft, Niccolo Livaditti reprezentant al şcolii italiene care a introdus şi în Ţările Române portretul de grup,  cehul Anton Chladek, românii Constantin Lecca, Ion Negulici, Mişu Popp.
     În expoziţie figurează 17 tablouri, dintre care 5 sunt restaurate de colectivul laboratorului de restaurare pictură şevalet din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni.
     Expoziţia poate fi vizitată în perioada 23 octombrie - 9 noiembrie 2008.

     Portretul, între amintire, realitate, imaginaţie pe de-o parte şi seducţie, mister, putere atemporală a operei de artă pe de altă parte, capătă o nouă viaţă prin întâlnirea nemijlocită cu privitorul căruia vrea să-i destănuie tainele sale.
     De-a lungul istoriei picturii, portretul s-a dovedit a fi,cu siguranţă, unul dintre cele mai complexe şi fascinante genuri.
     Iată de ce, expoziţia de pictură - restaurare organizată de Muzeul Naţional Cotroceni „Portretul în pictura primitivă românească“, în colaborare cu Academia Română şi Muzeul Judeţean de Artă Prahova se poate constitui într-un dialog al privitorului cu opera de artă în sine, cu timpul începutului de secol 19 şi nu în cele din urmă, cu munca restauratorului, cel care a redat tabloului, frumuseţea compoziţională şi cromatica iniţială, aşa cum a fost concepută de artist.
     Când la început de secol XIX, influenţa occidentală îşi face simţită prezenţa şi în arta românească, apare tot mai des portretul, ca operă de artă. Ca urmare, pictorii de pe meleagurile noastre care realizează portrete provin din rândul iconarilor, foştilor pictori de biserici.
     Cele câteva portrete prezente în expoziţie sunt semnate de artişti reprezentativi pentru acest gen şi nu numai:
     J. Schoefft - cu al său binecunoscut portret de femeie, în care personajul surprinde prin candoare, cuminţenie şi o oarecare rigiditate. Maghiarul Schoefft este însă pionier şi în alte domenii, indispensabile artei de astăzi: vernisajul personal şi reclamele în reviste.
     Niccolo Livaditti, reprezentant al şcolii italiene, cel care introduce şi la noi portretul de grup (exemplu: Familia Vornicului Vasile Alecsandri), care condensează forma, surprinde atmosfera intimă, dar păstrează contrastul nuanţelor calde şi reci, în alcătuirea carnaţiei.
     Anton Chladek, cehul din Banatul sârbesc, cel care lucrează portrelul folosind tehnica miniaturală, cu intenţia de a surprinde nuanţele psihologice ale personajului şi care introduce împreună cu alţi reprezentanţi de seamă ai picturii, Constantin Lecca şi Ion Negulici portretul Biedermaier, pe care-l descoperă şi studiază în călătoriile prin Budapesta şi Viena.
     Fiul unui cunoscut zugrav de biserici, un alt maestru al portretului prezent în expoziţie este Mişu Popp. Opera lui reprezintă idealul clasic al armoniei şi echilibrului, influenţând profund alături de Lecca şi Szatmari pictura românească din secolul al XIX lea.
     Sunt doar câteva motive care fac din această expoziţie o lecţie de istorie şi artă, şi nu în ultimul rând o reprezentaţie a măiestriei colectivului din cadrul Laboratorului de Restaurare pictură şevalet din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni.

     Vernisajul a fost urmat de un recital muzical cameral, susţinut de Maria Săvuţă (pian) - Liceul de Artă Ploieşti şi cvartetul de corni „Con Anima“ Ploieşti: Gabriel Cupşinar, Alina Grecu, Cătălin Bâţu, Ştefan Stanciu.