În fiecare an, Muzeul Naţional Cotroceni dedică Zilei Europei o serie de evenimente culturale. Anul acesta, în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ din Târgovişte, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, domnul Ovidiu Şandor, colecţionar, sâmbătă, 9 mai 2009, orele 13.00, a fost vernisată expoziţia „Europa în oglinda cartografiei“ o incursiune în cartografia veche din secolele XV-XVIII, prin hărţi de o deosebită valoare, unele dintre ele unicat sau ediţii rare. Evenimentul deschide în România şi seria activităţilor care marchează Anul European al Creativităţii şi Inovării, ce are ca obiectiv promovarea rolului creativităţii şi inovării în dezvoltarea personală, socială şi economică, încurajarea de bune practici, stimularea educaţiei, cercetării şi dezbaterii pe aceste teme.
De asemenea, ca urmare a faptului că anul 2009 a fost declarat de Naţiunile Unite şi de UNESCO - Anul Astronomiei, în expoziţie sunt incluse şi instrumente astronomice de secol XIX.
La acest eveniment a participat domnul Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism.
Prin această expoziţie, organizatorii şi-au propus să surprindă atât evoluţia imaginii bătrânului continent, de-a lungul istoriei sale, cât şi pe cea a cartografiei, începând cu primele reprezentări ale Europei în secolul XV, continuând cu marile şcoli de cartografie europene, până la primele hărţi moderne, apărute în cursul secolului XVII. Evoluţia cartografiei ca ştiinţă independentă a fost strâns legată şi de progresele tiparului.
Printre cele mai importante documente din expoziţie menţionăm incunabul - Cronica de la Nürnberg şi hărţi semnate de fondatorii cartografiei moderne (Gerhard Mercator, Abraham Ortelius), de reprezentanţii principalelor şcoli europene de cartografie, apărute în secolul XVII (Guilelmus Blaeu - şcoala olandeză, Guillaume de l’Isle, Nicolas Sanson, Nicolas de Fer - şcoala franceză, Johann Baptist Homann - şcoala germană). Principatele Române sunt şi ele prezente în expoziţie, fie prin creaţii ale unor cartografi de aici, de exemplu Johaness Honterus, Dimitrie Cantemir sau stolnicul Constantin Cantacuzino, fie prin reprezentări ale spaţiului românesc în hărţile lui Giuseppe Rosaccio, Abraham Ortelius sau Nicolas Sanson.
De asemenea, ca urmare a faptului că anul 2009 a fost declarat de Naţiunile Unite şi de UNESCO - Anul Astronomiei, în expoziţie sunt incluse şi instrumente astronomice de secol XIX.
La acest eveniment a participat domnul Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism.
Prin această expoziţie, organizatorii şi-au propus să surprindă atât evoluţia imaginii bătrânului continent, de-a lungul istoriei sale, cât şi pe cea a cartografiei, începând cu primele reprezentări ale Europei în secolul XV, continuând cu marile şcoli de cartografie europene, până la primele hărţi moderne, apărute în cursul secolului XVII. Evoluţia cartografiei ca ştiinţă independentă a fost strâns legată şi de progresele tiparului.
Printre cele mai importante documente din expoziţie menţionăm incunabul - Cronica de la Nürnberg şi hărţi semnate de fondatorii cartografiei moderne (Gerhard Mercator, Abraham Ortelius), de reprezentanţii principalelor şcoli europene de cartografie, apărute în secolul XVII (Guilelmus Blaeu - şcoala olandeză, Guillaume de l’Isle, Nicolas Sanson, Nicolas de Fer - şcoala franceză, Johann Baptist Homann - şcoala germană). Principatele Române sunt şi ele prezente în expoziţie, fie prin creaţii ale unor cartografi de aici, de exemplu Johaness Honterus, Dimitrie Cantemir sau stolnicul Constantin Cantacuzino, fie prin reprezentări ale spaţiului românesc în hărţile lui Giuseppe Rosaccio, Abraham Ortelius sau Nicolas Sanson.
