Muzeul Naţional Cotroceni


Colecţia de pictură şi sculptură

Patrimoniul cultural al Muzeului Naţional Cotroceni, prin dubla sa valoare, istorică şi artistică, se constituie într-o componentă semnificativă a patrimoniului cultural naţional. Pe de o parte, se individualizează patrimoniul medieval, constituit din bunurile care au aparţinut bisericii Cotroceni, creaţii ale unor renumiţi artişti. Pe de altă parte, patrimoniul modern, în marea lui majoritate de provenienţă europeană, include ca o componentă principală bunuri culturale care au aparţinut Familiei Regale a României, dar şi elitelor române, mărturisind despre gusturile şi opţiunile estetice ale acestora. De-a lungul timpului, patrimoniul MNC a fost îmbogăţit prin transfer, achiziţie, dar şi prin donaţiile generoase ale unor artişti şi colecţionari.

Samuel Mützner, Peisaj
poza

În prezent, din domeniul artă plastică s-au format colecţii de artă religioasă (icoane pe lemn), care este reprezentativă pentru perioada târzie a artei religioase româneşti (sec.XVIII-XIX) şi atelierelor ruseşti. Colecţia pictură românească este formată din lucrări aparţinând unor iluştri pictori români de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în prezent. Marea majoritate a pictorilor români s-au format la renumitele şcoli de arte frumoase de la Bucureşti şi Iaşi, iar alţii au avut privilegiul unor burse în străinătate la cele mai renumite Academii de Artă. O parte din aceştia, la reîntoarcerea în ţară s-au integrat în corpul didactic, contribuind astfel la ridicarea nivelului artelor plastice din ţara noastră şi la educarea unor noi generaţii de plasticieni. În ultima perioadă, printre priorităţile Muzeului Naţional Cotroceni în domeniul achiziţiilor de obiecte de patrimoniu se află picturile realizate de membrii Societăţii „Tinerimea artistică“, a cărei activitate a fost susţinută în primii ani ai secolului XX de Principesa Maria. Printre ei s-au numărat: Leon Al. Biju („Piesaj la Balcic“), Kimon Loghi („Cafenea la Balcic“), Nicolae Grant („Peisaj“).

Gheorghe Petraşcu, Casă ţărănească
poza

Colecţia pictură universală este alcătuită din lucrări de secol XVIII-XIX. Majoritatea lucrărilor din Colecţia regală a Palatului Cotroceni se află astăzi în patrimoniul altor muzee din ţară. Cele mai multe lucrări reprezintă şcoala germană, şcoala austriacă, şcoala franceză, şcoala belgiană. Şcoala italiană este reprezentată prin lucrarea „Alegoria aerului“, sf. sec. XVI (Jacopo Bassano - atelier).

Jacopo Bassano, Alegoria aerului
poza

Colecţia de artă grafică cuprinde numeroase desene, acuarele şi gravuri din sec. XIX-XX şi stampe japoneze. Acest fond a fost completat datorită achiziţiilor şi donaţiilor prin care s-a mărit colecţia de grafică românească modernă şi contemporană. În anul 1998, Muzeul Naţional Cotroceni şi-a îmbogăţit fondul colecţiei de artă grafică cu lucrările lui Benedict Gănescu, iar în anul 1999 cu lucrările Luciei Beller, Hans Aescher, Rodica Maniu, Şerban Rusu Arbore.

Lucia Beller, Ilustraţie de carte la volumul de poveşti al Reginei Maria
poza

Colecţia de sculptură cuprinde lucrări executate de sculptori români şi europeni. Printre autorii operelor păstrate în muzeu se numără sculptorii români: Carol şi Frederic Storck, Mac Constantinescu, Miliţa Petraşcu, Oscar Han, Ion Jalea şi sculptori europeni: Clésinger Jean-Baptiste, Houdon Jean Antoine, Julien Causse, Georges Gardet.

Gabriela Adoc, Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti (1678 - 1688)
poza